Jurnalismul constructiv și tinerii conectați: Adevărul și influența în labirintul digital al României

Conectivitate generalizată și predominanța smartphone-ului: Tinerii din România (cu vârste între 14 și 19 ani) sunt profund integrați în era mobilității digitale, smartphone-ul fiind de departe cel mai folosit dispozitiv pentru accesarea internetului (81% dintre respondenți), adesea pentru perioade mai lungi de 6 ore pe zi. Fetele, în special, petrec mai mult timp online decât băieții.

O schimbare de paradigmă și apariția unor riscuri noi: Apariția telefoanelor inteligente a reprezentat o schimbare majoră în modul de utilizare a internetului, aducând noi forme de consum și conectivitate permanentă. Totodată, această conectivitate continuă este asociată cu riscuri precum dependența, cyberbullying-ul și fenomenul de grooming.

De la „un internet mai sigur” la „un internet mai bun”: Inițiative europene importante la care a participat și România au propus o schimbare de abordare – de la dorința de a crea un internet „mai sigur” la obiectivul unui internet „mai bun” pentru copii și adolescenți. Această perspectivă presupune respectarea drepturilor digitale ale tinerilor, inclusiv dreptul la intimitate și exprimare, prin împuternicire și sprijin activ.

II. Tinerii români în peisajul media digital: Obiceiuri și percepții
Activități online dominante: Cele mai frecvente activități zilnice în mediul online sunt comunicarea (95%), ascultarea muzicii (84%) și vizionarea videoclipurilor (83%). De asemenea, mulți caută informații de interes personal (64%), pentru școală (51%) sau de uz general (40%). Băieții par a fi ceva mai activi în căutarea de informații decât fetele, iar interesul pentru informare crește odată cu vârsta.

Percepția timpului petrecut online și discrepanțele dintre generații: Majoritatea tinerilor (56%) sunt mulțumiți de timpul petrecut online, însă 30% recunosc că stau mai mult decât și-ar dori. În schimb, o proporție mare a părinților (57%) consideră că adolescenții petrec prea mult timp în fața ecranelor. Această diferență reflectă ruptura dintre „nativii digitali” (tinerii) și „imigranții digitali” (părinții), cu potențial de tensiuni în familie și la școală.

Rolul rețelelor sociale și nevoia de informare: Facebook (98% cunoscut, 28% preferat), YouTube (97% cunoscut, 18% preferat) și Instagram (96% cunoscut, 17% preferat) sunt platformele cele mai prezente în viața tinerilor. Pe aceste rețele, principalele activități sunt comunicarea cu prietenii (30%) și vizionarea videoclipurilor (14%). În Republica Moldova, Facebook și YouTube domină ca surse de informare, în special pentru știrile cu tematică socială.

III. Competențe digitale și provocările dezinformării
Autoevaluarea competențelor digitale: Șapte din zece tineri consideră că se descurcă la fel de bine ca colegii lor în utilizarea internetului, iar un sfert se cred chiar mai competenți. Abilitățile legate de siguranța online – precum gestionarea setărilor de confidențialitate sau blocarea utilizatorilor – sunt frecvent întâlnite (peste 80% dintre tineri). În schimb, competențele creative (scrierea unui blog, crearea de vloguri, editare video) sunt mai rar dezvoltate.

Evaluarea informațiilor și riscul dezinformării: Tinerii au tendința de a avea încredere în informațiile prezentate clar (77%), provenite din surse cunoscute (75%), care le confirmă propriile convingeri (69%) sau sunt de actualitate (69%). Internetul este perceput ca fiind canalul cel mai credibil, urmat de televiziune și presă scrisă. Totuși, doar 40% pot identifica publicitatea mascată în rezultatele căutărilor online, iar 18% consideră – în mod eronat – că toate informațiile de pe internet sunt corecte și imparțiale.

Manipularea mediatică și efectele ei: Noile media au dat naștere unor forme subtile de manipulare, prin tehnici care influențează percepțiile și comportamentele. Acestea contribuie la reducerea spiritului critic și vulnerabilizează publicul. Studii recente arată o legătură negativă între influențabilitate și starea de bine în rândul adolescenților, afectând autonomia, autocontrolul, dezvoltarea personală, scopul în viață și acceptarea de sine. Fake news-ul și propaganda sunt percepute ca foarte răspândite, în special pe rețelele sociale, iar publicul recunoaște dificultatea de a le identifica rapid.

IV. De la informare la implicare: obstacole în participarea digitală
Nivel scăzut de contribuție activă: Tinerii sunt mai degrabă consumatori decât creatori de conținut online. Mai puțin de 4 din 10 postează comentarii, iar doar 2 din 10 încarcă fotografii sau videoclipuri proprii. Deși majoritatea caută informații despre subiecte de interes, doar o parte dintre ei le distribuie (50%) sau le evaluează critic.

Lipsa verificării înainte de redistribuire: Unul din patru adolescenți recunoaște că distribuie articole online fără să le verifice în prealabil. Cei care verifică o fac mai ales în situații în care apar semne de îndoială (21% verifică în alte surse).

Participare mai activă în offline decât în online: Modul preferat de a reacționa la un articol citit este discuția față în față cu prietenii sau rudele (2 din 10), în timp ce implicarea în discuții online rămâne redusă (aproximativ 5%). În Republica Moldova, se observă o tendință similară – tinerii apreciază să vadă comentarii sau reacții pe rețele, dar intervin rar.
V. Școala și mediul digital: decalaje și oportunități

Internetul ca resursă educațională ignorată: Deși 30% dintre elevi spun că folosesc internetul zilnic pentru școală, 60% afirmă că puțini sau niciun profesor nu îi încurajează în acest sens. În plus, jumătate dintre școli nu oferă acces elevilor la Wi-Fi – o situație percepută ca lipsită de logică în contextul digital actual.

Restricționarea telefoanelor – argumente pro și contra: Doar un sfert dintre elevi sunt de acord cu limitarea utilizării telefoanelor mobile la școală. Cei care se opun invocă potențialul educativ al internetului, necesitatea de comunicare și lipsurile în procesul de predare. Cei favorabili susțin că telefonul distrage atenția și poate genera comportamente nedorite.
Strategii educaționale în era digitală: Cea mai frecventă abordare a profesorilor este încurajarea folosirii internetului în activități de învățare (57%), urmată de explicarea diferențelor dintre site-uri utile și cele nocive (43%) și oferirea de sfaturi pentru siguranța online (39%). Măsurile restrictive sunt mai rare.

VI. Jurnalismul constructiv: o alternativă la negativism și pasivitate
O nouă abordare în jurnalism: Jurnalismul constructiv își propune să reorienteze atenția publicului de la negativism către soluții, transparență și echilibru. Nu se limitează la prezentarea problemelor, ci caută răspunsuri, context, dovezi și limite. Promotorii acestei direcții susțin că poate contribui la echilibrarea părtinirii negative din presă și la o „neutralitate proactivă” care să stimuleze publicul, nu să-l demobilizeze.

Controverse și riscuri: Există opinii critice care afirmă că jurnalismul constructiv ar putea submina rolul de „câine de pază” al presei, crescând riscul influențelor politice sau comerciale. Unii văd în această abordare o apropiere periculoasă de activism sau relații publice.

Exemplul din România – DoR: Publicația Decât o Revistă (DoR) este un exemplu relevant de jurnalism constructiv, apreciat pentru abordarea sa narativă, orientată spre soluții și implicare civică. A tratat teme sensibile precum rasismul anti-romi, folosind tehnici de storytelling și conținut multimedia. Totuși, dificultățile financiare și lipsa resurselor au pus în dificultate sustenabilitatea acestui model.

Impactul pozitiv al acestei abordări: Bazat pe principii din psihologia pozitivă, jurnalismul constructiv are potențialul de a reface încrederea în presă și de a contribui la sănătatea mintală a publicului, mai ales într-un peisaj mediatic tot mai anxiogen.

VII. Recomandări și perspective pentru o cultură digitală responsabilă
Educație media și digitală pentru elevi, părinți și profesori, în special în mediul rural.
Implicarea activă a tinerilor, în special a fetelor, în crearea de conținut digital.
Integrarea coerentă a tehnologiei în educație, inclusiv acces la Wi-Fi și pregătirea cadrelor didactice.
Definirea clară și promovarea presei independente, alături de campanii de educare media.
Optimizarea conținutului media pentru canale digitale, cu accent pe personalizare și accesibilitate.
Dezvoltarea de proiecte educaționale aplicate, precum „Future Jobs Cup”, care să pregătească tinerii pentru viitor.